Finanțare

Finanțarea învățământului superior din România este reglementată în prezent de Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Finanțarea învățământului superior de stat se asigură din fonduri publice, în acord cu următoarele cerințe:
- considerarea dezvoltării învățământului superior ca responsabilitate publică și a învățământului, în general, ca prioritate națională;
- asigurarea calității învățământului superior la nivelul standardelor din Spațiul European al Învățământului Superior pentru pregătirea resurselor umane și dezvoltarea personală ca cetățeni ai unei societăți democratice bazate pe cunoaștere;
- profesionalizarea resurselor umane în concordanță cu diversificarea pieței muncii;
- dezvoltarea învățământului superior, a cercetării științifice și creației artistice universitare pentru integrarea la vârf în viața științifică mondială;

Conform legii, finanțarea învățământului superior de stat este asigurată, în principal, de către MEN, pe bază de contract încheiat între MEN și instituția de învățământ superior, și poate fi realizată pe bază de contract și prin contribuția altor ministere, pentru acele instituții de învățământ superior care pregătesc specialiști în funcție de cerințele ministerelor respective, precum și prin alte surse, inclusiv împrumuturi și ajutoare externe.
Astfel, instituțiile de învățământ superior de stat funcționează ca instituții finanțate din fondurile alocate de la bugetul de stat, venituri extrabugetare și din alte surse, potrivit legii educației, toate resursele de finanțare fiind considerate venituri proprii.
Veniturile proprii sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare.

În prezent, finanțarea universităților de stat din România se realizează pe 3 componente principale:

I.Finanţarea de bază (FB)
Finanțarea de bază acoperă principalele cheltuieli aferente procesului didactic și se alocă pe baza principiului fundamental “resursele urmează studentul”, urmărind prioritar domeniile de studiu care asigură dezvoltarea sustenabilă și competitivă a societății. Repartizarea pe universități a alocațiilor bugetare destinate finanțării de bază se realizează pe baza metodologiei aprobate de MEN, la propunerea CNFIS.

II.Finanţarea suplimentară (FS):
Finanțarea suplimentară se realizează potrivit LEN 1/2011, prin alocarea către universități a unei sume totale de minimum 30% din suma alocată la nivel național universităților de stat ca finanțare de bază, pe baza unor criterii și a standardelor de calitate stabilite de Consiliul Național al Finanțării Învățământului Superior și aprobate de Ministerul Educației Naționale.

III. Dezvoltare instituţională (FDI)
Fondurile alocate pentru dezvoltarea instituțională a instituțiilor de învățământ superior sunt considerate venituri proprii ale acestora și sunt utilizate în condițiile autonomiei universitare și în conformitate cu prevederile contractelor de finanțare instituțională în vederea realizării obiectivelor ce le revin în cadrul politicii statului din domeniul învățământului și cercetării științifice universitare.